Oana Dugan
Prin 2006 ne cădea
în mână, cu totul întâmplător, lucrarea lui Gheorhe Şeitan – Zalmoxis în cântecul bătrânesc. O
revelaţie! „Cărţulia” aducea înaintea opiniei publice o interpretare cu totul
aparte a Baladei Toma Alimoş şi nu numai, caracterizată de o forţă
argumentativă excepţională, în care se revela un spirit foarte atent la
detaliul ştiinţific şi precaut în afirmaţiile pe care le făcea, susţinându-şi
originalul demers cu trimiteri la o vastă bibliografie, numărând nu mai puţin
de treizeci de lucrări.
O întreagă
literatură despre India, Orientul Îndepărtat, gnostică europeană antecreştină
şi mituri ale lumii greco-latine era pusă în slujba decodărilor în cheie
mitico-mistico-filosofică a cântecelor româneşti, atât de ermetice şi
explicate, atunci când încă mai existau în manualele şcolare, atât de naiv şi
simplist copiilor, dar mai ales celor ce le stăteau înainte la catedră. A
trebuit să admitem că, dacă la rându-ne nu am fi parcus o substanţială
literatură cu caracter „iniţiatic”, am fi avut tentaţia de a-i cataloa demersul
profund revelator drept „fantezie” sau vorba lui Ionel Teodoreanu, simple „păreri”,
însă...
O vastă
simbolistică de un ermetism profund scapă înţelegerii imediate, mai ales atunci
când textul este încă pur, redat în forma prezentată de „informator”, neajustat
de mâna cultă a vreunui literat, aşa cum multe cântece populare s-au
„desăvârşit” prozodic prin pana „meşterului drege-strică”. (Mozes Gaster) Or,
atunci când se vine în contact cu forma pură, semnele de întrebare care apar
privitor la rostul multor versuri-„sutre” sporesc iar corecta şi justa
înţelegere a acestora scapă cel mai adesea, mai ales atunci când cititorul vine
în faţa acestor texte substanţial condiţionat de o cultură iudeo-creştină.
Demersul lui Gheorghe Şeitan în Zalmoxis
în cântecul bătrânesc este unul reparator, mai ales că autorul nu se
mărgineşte doar la textul baladei, ci îşi permite trimiteri şi la alte cântece
bătrâneşti, numindu-le cântece sacre, sau „de templu”, profunde rugăciuni,
având un rol la fel de purificator ca orice rugăciune „creştină”.
