Oana Dugan
Nu. Nu am luat-o încă de tot
razna când afirm în titlu faptul că Vasile Moldoveanu este un avatar al lui Nae
Leonard. Cu ocazia Galei Tinerelor voci de operă desfăşurate la
Galaţi, pe 16 nov. 2014, urmare a cursurilor de master class susţinute de
marele tenor român, scenografa teatrului gălăţean a încercat să-i realizeze
Maestrului un portret în cărbune „la tinereţe”. Cum cel după modelul „viu” a
ieşit în cele mai mici detalii, portretul unui „aer de altădată”, încercat
pesemne după vreo fotografie „de tinereţă” a maestrului a revelat chipul… lui
Nae Leonard! Acest fenomen l-a determinat pe directorul instituţiei gălăţene să
afirme că fenomenul a fost cu adevărat neaşteptat şi... uimitor!
Oana Dugan: Pentru români, vocea lui Vasile Moldoveanu înseamnă în primul rând Gastone conte de Letorières din înregistrarea de aur cu Virginia Zeani, Nicolae Herlea şi Ion Buzea, a Traviatei, producţie a Electrecordului. Cum aţi ajuns să fiţi distribuit în această înregistrare alături de generaţia de aur a operei româneşti?
Vasile Moldoveanu: Noi eram tineri studenţi, eram angajaţi deja la Opera Română. Abia îmi începusem cariera şi pentru noi aceasta era o ocazie din două puncte de vedere: unul pentru că erau nişte capete de afiş, precum Herlea, Zeani, era Buzea, care deja se afirmase în acea perioadă şi în al doilea rând era şi interesul pecuniar, pentru că totuşi puteam să supravieţuim… Mai cu o apariţie la o televiziune, mai cu o emisiune la radio.
O. D.: V-aţi fi dorit să cântaţi rolul lui Alfredo, în locul lui Ion Buzea?
V. M. : Nuuu! Absolut deloc. Eu nu am mai cântat Alfredo, chiar şi în cariera mea de 45 de ani pe scenă nu am mai cântat decât o dată, cred. Şi aceasta la început. La Garnier a fost. În primele apariţii pe care le-am avut, am făcut o Traviata sau două şi apoi am fost angajat pentru un repertoriu totalement différent.
O. D.: Vă întreb aceasta deoarece ascultătorul, cu un auz „dat puţin muzicii”, odată ce-l ascultă pe Ion Buzea, este încântat. Dar, de îndată ce aude vocea pătrunzătoare, briantă, generoasă, mult mai „sonoră” decât a lui Ion Buzea, a lui Gastone, adică a lui Vasile Moldoveanu pe acea înregistrare, devine profund mirat şi dintr-o dată se întreabă: „Dar oare de ce acest tânăr, la vremea respectivă, nu a fost el distribuit în Alfredo?” Opiniile multor melomani sunt că vocea lui Vasile Moldoveanu ar fi fost mult mai adecvată în înregistrarea de anvergură a Electrcordului şi pentru acest lucru v-am întrebat dacă v-aţi fi dorit să faceţi rolul. Au existat cumva alte impedimente, eventual de ordin politic?
V. M. : Nu, nu, de ordin politic, nu în acea epocă. Impedimentele politice au apărut toate după ce am plecat eu din ţară. La vremea respectivă Ion Buzea se afirmase deja internaţional. Eu, şi atunci, şi acum, îl apreciam foarte mult, Nelu fiindu-mi chiar prieten şi azi, având o voce splendidă şi făcând datorită acesteia o frumoasă carieră. Era o ocazie să cânte acest rol, era deja un tête d’affiche şi distribuirea lui era absolut firească şi trebuie să recunosc că nu mi-a trecut vreodată prin minte să fi râvnit la rolul lui Alfredo. Din contră. Am fost fericit că m-au acceptat pentru Gastone.
