Oana Dugan
Finalul Festivalului Internaţional „Nae Leonard” de la Galaţi s-a încununat cu o reprezentaţie de mare clasă cu Mada Butterfly pucciniană. Distribuind în rolul principal o Cio-Cio-San scoasă din cutia Extremului Orient în persoana sopranei milaneze (de origine coreeană) Young Ju Kim şi în rolul cameristei şi confidentei sale pe nu mai puţin orientala (tot de origine coreeană şi ea), mezzo-soprana Jin Kyung Kim, muzicalul gălăţean a avut pentru a doua oară în istoria sa, o scenă cu adevărat desprinsă din „originalul Nagasaki”...
Alăturându-le trei voci de aur ale liricii româneşti de pe ambele maluri ale Prutului – Marius Vlad Budoiu (surpriza de necontestat a serii) în Pinkerton, Petru Racoviţă în Sharpless şi Valeriu Cojocaru în Zio Bonzo, Madama Butterfly sub bagheta distinctă a lui Mircea Holiartoc, a desprins din viscolul nopţii de noiembrie toată puritatea sufletului protagonistei… Cu o voce caldă, plină, egală în registre, uşor dramatică şi poate nu atât de lirică precum a Mirellei Freni, cu accente de studiată delicateţe, amintind parcă de „copilărirea” Mariei Callas, imprimate de „vârsta fragedă” şi naivitatea personajului, glasul sopranei Young Ju Kim a umplut sala Muzicalului Nae Leonard cu o forţă neaşteptată, făcând faţă cu brio glasurilor de aur ale lui Marius Vlad Budoiu şi Petru Racoviţă, aducând un plăcut registru unic în ton şi forţă, neplăcut amplificat fonic de instalaţia electronică… S-a adăugat glasului său cald şi riguros lucrat, desprins nu atât din experienţa scenică a rolului, cât din studiul foarte tehnic, un joc scenic uşor artificial, rupt parcă de pudoarea tradiţiei Extremului Orient – poate o trăsătură a modernizării şi adoptării „năravurilor” Occidentului de un întreg mapamond!, dar plin de sensibilitate şi o anume candoare intrinsecă. A surprins plăcut glasul puternic timbrat şi vibrat, dar şi neobişnuit de puternic al lui Suzuki alias Jin Kyung Kim, mezzo-soprana de origine coreeană, ieşită la rându-i din riguroasa şi extrem de moderna şcoală de muzică a Coreei de Sud. Cu o forţă parcă lipsită de delicateţea supusă a rolului, Suzuki a sugerat publicului că vocea-i i-ar fi fost mult apreciată într-o Preziossila, Azucena sau chiar în Carmen, rivalizând pe alocuri cu tehnica şi vocea chinezoaicei Ning Liang din celebra producţie a lui Frédéric Mitterand în acelaşi rol şi amintind în registrul mediu de sopranele Falcon, acoperind cu registru-i timbrat şi forţa vocii, de multe ori, baritonul sau chiar acutele sopranei. O voce neobişnuită pentru un aparat fonator tipic rasei galbene!
Glasurile puternice, exigent lucrate şi dotate generos de la Natură, aşteptate cu nerăbdare de la începutul festivalului, al lui Valeriu Cojocaru, solist al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău şi al lui Petru Racoviţă, solist al aceluiaşi prestigios teatru, ambii produse ale şcolii de muzică basarabene şi-au găsit un aliat de nădejde în vocea splendidă, caldă, puternic timbrată în registru mediu şi spintă pe alocuri în registrul acut a marelui tenor român Marius Vlad Budoiu. Opunându-i în celebrul duet Pinkerton-Sharpless o rară voce „bărbătească” de tenor, Marius Budoiu a adus nu numai frumuseţe masculină tipică în albul impecabil al uniformei marinei americane, joc scenic moderat, dar mai ales un glas puternic, egal, mult dorit pe scena muzicalului gălăţean în rolul lui Pinkerton. O adevărată surpriză, produsă de „încurcăturile unui director „neglijent” cu ai săi angajaţi, al Operei din Cluj”, - după cum singur ne-a mărturisit Marius Vlad Budoiu - debutul său pe scena Teatrului Muzical Nae Leonard s-a constituit nu numai în uimire, ci şi în înfrigurată aşteptare a marilor momente muzicale ale rolului de către un public fin cunoscător nu numai al operei, ci şi al vocii sale.
Un spectacol mai mult decât reuşit, meritându-şi pe bună dreptate calificativul de „mare” încheind nu neapărat apoteotic, ci mai ales „clasic” un Festival Internaţional debutat cu o producţie la fel de mare şi reuşită precum a Aidei verdiene, care a făcut săli arhipline sub manageriatul destoinic al lui Teodor Niţă.
